Condiloame în tratamentul laringelui. Chirurgia Ambulatorie | ProMED

condiloame în tratamentul laringelui
Tratament Papilomul de coardă vocală este o tumoră benignă frecvent întâlnită la nivelul laringelui, atât la adulți, cât și la copii. Papilomul se definește ca o proliferare conjunctivo-epitelială a mucoasei laringiene.

HPV produces proliferative lesions on the skin and mucous membranes, and the natural evolution of these lesions depends on the type of HPV infections, the way the virus is transmited, the location of the infection, as well as the papillomavirus verrue traitement status of the host. In this paper, we described the most common cutaneous manifestations of HPV infection: cutaneous warts and external genital warts.

Keywords HPV infection, cutaneous warts, genital warts Rezumat Virusul papiloma uman HPV este un virus ADN care face parte din familia Papaviridae şi pentru care s-au descris mai mult de de tipuri, clasificate în 5 genuri.

Tot ce trebuie sa stii despre HPV: Simptome & Tratament

HPV produce leziuni proliferative la nivelul pielii şi mucoaselor, iar evoluţia naturală a acestor leziuni depinde de tipul de HPV infectant, de modalitatea de transmitere a virusului, localizarea infecţiei, precum şi de statusul imun al gazdei. În această lucrare, ne-am propus să descriem cele mai frecvente manifestări clinice cutanate ale infecţiei cu HPV: verucile cutanate şi vegetaţiile genitale externe.

Cuvinte cheie HPV veruci cutanate vegetaţii anogenitale Introducere Infecţia cu virusul papiloma uman HPV este cea mai frecventă boală cu transmitere condiloame în tratamentul laringelui.

Papilomavirusurile umane prezintă tropism pentru celulele epiteliale, provocând infecţii ale pielii şi mucoaselor organe genitale, cavitate orală, laringe, esofagiar replicarea lor are loc la nivelul nucleului celulelor epiteliale scuamoase. Genurile beta, gama, miu şi niu conţin HPV-uri ce pot infecta celulele scuamoase epiteliale cutanate, în timp ce genul alfa include toate tipurile de HPV cu tropism pentru mucoase, alături de tipurile HPV 2, 3 şi 10, care colonizează pielea umană 3.

De asemenea, studiile epidemiologice şi de biologie moleculară au arătat existenţa unor tipuri de HPV cu risc ridicat, tipuri care au fost confirmate drept cancerigene umane figura 1 2,4.

HPV 16 predominant18 Condiloamele sau verucile genitale condylomata acuminata sunt recunoscute ca fiind proliferări benigne ale tegumentului și mucoasei anogenitale cauzate de infecția HPV. Condiloamele genitale sunt transmise prin contact sexual; aproximativ două treimi din persoanele care au contact sexual cu o persoană infectată vor dezvolta astfel de leziuni, după o perioadă de incubație variabilă 3 săptămâni — 8 luni 3. Condiloamele genitale sunt cauzate în majoritatea cazurilor de tipurile HPV 6 și 11, deși mai pot fi detectate frecvent și alte cu risc scăzut, cum ar fi HPV 42 și Zonele cel mai frecvent afectate sunt penisul, vulva, vaginul, exocolul, perineul și regiunea perianală.

Figura 1. Clasificarea tipurilor de HPV adaptat după Egawa et al.

condiloame în tratamentul laringelui oxiuroza tractului urinar

O asociere simplificată a tipurilor de HPV cu leziunile condiloame în tratamentul laringelui este prezentată în tabelul 1. De-a lungul timpului, terminologia leziunilor cutanate asociate cu HPV localizate la nivel cutanat a suferit modificări, ca urmare a studiului biologiei HPV, precum şi a efectelor infecţiei cu HPV asupra organismului uman din punct de vedere morfologic şi clinic 5.

Clasic, leziunile asociate cu HPV ale tegumentului din zonele genitală şi perianală includ condyloma acuminatum, eritroplazia Queyrat, boala Bowen şi papuloza bowenoidă. În afara regiunii anogenitale, au fost descrise leziuni benigne induse de HPV, care includ verruca vulgaris, verruca plantaris şi verruca plana. Epidermodisplazia veruciformă reflectă o predispoziţie genetică la anumite tipuri de HPV, care în mod normal nu afectează populaţia generală.

HPV genotipare în leziune/raclat (regiunea anogenitală și orală)

Verucile cutanate HPV se transmite prin contact direct sau indirect cu o suprafaţă contaminată, deoarece virusul poate rezista condiloame în tratamentul laringelui desicare, îngheţ şi stocare prelungită în afara celulelor gazdă 7.

După primoinfecţie, frecvent, poate apărea autoinocularea prin zgârieturi, bărbierit sau alte traumatisme ale pielii 8. Perioada de incubaţie pentru HPV variază între 1 şi 6 luni; cu toate acestea, sunt suspectate perioade de latenţă de până la 3 ani sau mai mult 7.

Verruca vulgaris veruca comună, nevul cutanat poate fi întâlnită la toate vârstele, dar este mai frecventă la copii şi adolescenţi 5.

  • Papiloamele – cauze, tipuri, metode de tratament - Cancer
  • Tratament pentru Papilomatoza - Herbagetica
  • Copii pentru a preveni viermii, medicamente

Verucile comune apar sub forma unor noduli exofitici, multipli, neregulaţi, rugoşi, care se prezintă sub o varietate de modele clinice. Pot fi simple sau multiple şi se localizează cu predilecţie pe zonele expuse microtraumatismelor, în special la nivelul degetelor, dar şi pe alte suprafeţe ale pielii supuse fricţiunii şi abraziunii mâini, coate, genunchi figura 2 4,5.

Papiloamele – cauze, tipuri, metode de tratament

Unele veruci pot sângera la atingere din cauza lezării anselor capilare dilatate din vârful papilelor dermice 9. Figura 2.

condiloame în tratamentul laringelui pastile de vierme pentru adolescenți

Veruci vulgare la nivelul mâinii adaptat după Cubie et al. La nivelul zonelor supuse fricţiunii mâna predomină aspectul ferm şi nodular, iar la nivelul zonelor umede sau ascunse, nevii tind să devină moi şi polipoizi 8. Verucile plane HPV 3, 10 sau 28 sunt leziuni cutanate de dimensiuni mai mici diametrul de mm şi mai puţin dure comparativ cu verucile vulgare figura 3 4,8.

Leziunile induse de HPV 3 prezintă hiperkeratoză redusă, în timp ce leziunile cauzate de HPV 10 şi 28 sunt mai hiperkeratozice şi se pot asemăna cu verucile vulgare timpurii 4.

Manifestările cutanate ale infecţiei cu virusul papiloma uman

Figura 3. Veruci plane la nivelul feţei adaptat după Cubie et al. Verucile plantare apar pe suprafaţa plantară a piciorului figura 4 4,8.

Cum scapam de veruci si papiloame?

Din cauza forţelor mecanice exercitate pe picior, verucile plantare tind să se dezvolte în interior, în loc să se ridice deasupra suprafeţei plantare. Sunt ferme, pot fi foarte dureroase şi adesea sunt multiple.

Papiloamele și cancerul Ce sunt papiloamele?

Pacienţii pot percepe o senzaţie asemănătoare cu mersul cu o pietricică în pantof 8. Veruca mozaic, varietate de verucă plantară, se prezintă sub forma unor plăci rezultate din confluarea verucilor multiple induse de HPV 2 şi HPV 4.

Veruca mozaic este mai puţin dureroasă, este Parazitozele intestinale persistentă, iar răspunsul la tratament este diminuat figura 4 4.

condiloame în tratamentul laringelui schistosomiasis reservoir

Verucile plantare apar rar înainte de vârsta de 5 ani şi au o distribuţie de vârf între 10 şi 14 ani. Apar cel mai frecvent prin activităţi desfăşurate fără purtarea de încălţăminte, în special la fetele care practică dansul desculţ şi gimnastica 4.

Figura 4. Veruci plantare adaptat după Cubie et al. Keratinocitele infectate pot rămâne pe suprafeţe abrazive, cum ar fi trambulina sau pereţii piscinei, existând astfel posibilitatea ca virusul să fie transmis şi altor înotători 4. Verucile filiforme au aspect particular comparativ cu al celorlalte tipuri de veruci 4.

Apar sub forma unor formaţiuni pediculate dezvoltare de tip fronde-like şi cresc adesea rapid. Sunt comune la nivelul feţei figura 5 4,8. Figura 5.

Mai multe despre acest subiect