Masa paraziților

🌿 Paraziți și VIERMII INTESTINALI 4 Modalități efective de tratament Naturist🌿

Examenul coproparazitologic examinarea materiilor fecale permite evidentierea prezentei oualor de paraziti, a proglotelor sau a parazitilor insisi, facilitand diagnosticul pozitiv. Succesul stabilirii unui diagnostic parazitologic este asigurat de cateva tratamentul eozinofilelor de baza : sa se ia in considerare o posibila etiologie parazitara intr-un diagnostic diferential al unei suferinte.

Sunt importante: istoricul si aspectele epidemiologice ale bolii, deoarece riscul dobandirii unei infectii parazitare este legat de masa paraziților, atat in cadrul profesional cat si recreational sau de calatoriile efectuate in zonele endemice cunoasterea biologiei parazitilor, a modului de masa paraziților, a perioadei de incubatie, a fiziopatologiei, pentru a putea interpreta datele culese din anamneza, a evalua aspectele clinice si a alege metodele de laborator care evidentiaza cel mai bine parazitul rerspectiv interpretarea rezultatelor testelor de laborator prin prisma aspectelor clinice In cele mai multe infectii parazitare, diagnosticul etiologic se bazeaza pe evidentierea directa masa paraziților parazitului in produsele biologice, dar si raspunsul gazdei fata de agresiunea parazitara poate fi un martor indirect al prezentei parazitului: modificari hematologice, biochimice si imunologice pot orienta diagnosticul sau chiar sa aduca un diagnostic de certitudine anticorpi specifici.

Examenul coproparazitologic este recomandat pentru evidentierea unor infectii cu : protozoare: amibiaza, giardioza, coccidioze intestinale helminti : ascaridioza, tricocefaloza, strongiloidoza, teniaze, anchilostomiaza distomatoze hepatice si intestinale, schistosomioze Pentru majoritatea parazitozelor intestinale se indica efectuarea unui examen de control dupa 3 saptamani de la terminarea tratamentului pentru infectii cu protozoare si dupa 1 - 2 saptamani pentru infectiile cu helminti.

Examenul coproparazitologic nu da informatii in urmatoarele situatii : cand intestinul nu e calea normala de eliminare a formelor parazitilor sau parazitoza este tisulara cand helmintul se afla in pliurile perianale cand parazitul este imatur si nu poate produce oua Diagnosticul de laborator al parazitozelor intestinale se face in mod obisnuit prin punerea in evidenta a oualelor de helminti sau a formelor chistice ale protozoarelor cu localizari intestinale.

Un examen coproparazitologic izolat, al carui rezultat este negativ nu are valoare eliminatorie.

Pentru un examen coproparazitologic de rutina se recomanda minimum 3 probe, la interval de 3 - 4 zile. Probele sunt autorecoltate de pacienti in recipiente din plastic de unica folosinta, care se inchid etans.

Cea mai simpla posibilitate de a feri proba de alterare este efectuarea analizelor in cel mult 2 - 3 ore de la recoltare. Coprorecoltor - recipient colectare materii fecale 1 Cu spatula-dop ; 2 Recipient ; 3 Spatula pentru colectare - este atasata de dop Examenul macroscopic - helminţii si formatiunile suspecte se trec intr-un cristalizor cu apa si se examineaza cu ochiul masa paraziților si cu lupa, dupa care se efectueaza examenul microscopic.

Examenul microscopic - se face prin etalarea materiilor fecale pe o lama de microscop in amestec cu solutie Lugol si acoperita cu cate o lamela.

Preparatul cu Lugol se examineaza cu obiectivul 40X. Probele de materii fecale care contin bariu, cadmiu, compusi de bismut, uleiuri minerale, care creeaza mici picaturi refractibile ingreuneaza examenul morfologic putand duce la confuzii.

Pentru masa paraziților, rezultatul examenului coproparazitologic trebuie sa precizeze genul si specia parazitului gasit si stadiul lui evolutiv - forma vegetativa sau chistica.